...cu prajitura asta e o poveste mai lunga....sotul meu imi povestea de mult timp de o prajitura Betivana care ii placea lui in copilarie iar eu ca sa ii fac o surpriza i-am facut pana acum mai multe variante pe care le-am gasit pe internet ale acestei prajituri...din pacate pana acum nici una nu era defapt aceea care ii placea lui asa ca pana la urma am cautat reteta pe la rudele lui din Salaj .....o verisoara a fost cea care mi-a dat mult cautata reteta asa ca de Craciun mi-am putut servi sotiorul cu Betivana varianta "a la Salaj " (mersi mult Alina !...cand i-am spus lui Luci ca am facut Betivana a cam strambat din nas pentru ca a crezut ca iar nu am nimerit reteta dar dupa ce a gustat mi-a spus satisfacut "asta e !")
Galbenusurile le-am frecat cu zaharul si vinul.
Am batut spuma albusurile.
Faina am amestecat-o cu cacao si praful de copt.
Am adaugat galbenusurile peste spuma de albusuri si apoi am incorporat faina cu cacao amestecand usor cu o lingura de lemn.
Am pus compozitia in tava tapetata cu hartie de copt si am dat la cuptorul preincalzit.
Crema: 6 galbenusuri,1 plic zahar vaniliat, 2 lg faina, 300 ml lapte. Se amesteca toate si se pun la fiert la foc mic pana se ingroasa ( ca la o budinca ). Se lasa crema de calbenusuri la racit si apoi se incorporeaza treptat in 250 gr unt spumat cu 200 gr zahar pudra.
In reteta nu era dar eu am facut un sirop din zahar caramelizat si apa si care l-am lasat la racit si apoi am adaugat si putina esenta de rom in el.
Blatul se insiropeaza, se intinde deasupra crema iar peste crema se face o glazura din cele 6 albusuri care raman de la crema si care se bat pe aburi cu 300 gr zahar pudra.
.....si trebuie sa recunosc ca prajitura e foarte buna, mult mai buna ca celelalte retete de Betivana incercate de mine pana acum....deci stia sotul ce stia....
